Volumul 1
Primul volum Varia din cadrul Integralei Steinhardt recupereaza, in primul rind, doua texte aflate in arhiva Manastirii «Sfinta Ana» Rohia, din care autorul a publicat, de-a lungul timpului, citeva fragmente carora le-a conferit – prin unele demersuri de revizuire – statutul unor articole autonome. Este vorba de doua dactilograme, intitulate Andre Gide si Post Bellum, care in proportie de doua treimi sint inedite. In al doilea rind, am inclus aici articolele publicate de N. Steinhardt in revista Liceului «Spiru Haret», Vlastarul, in Adevarul, Victoria, Lumea, Viata sociala CFR si Contemporanul in perioada 1928-1948 si care apar pentru prima data in volum. In Addenda figureaza textele cuprinse in rubrica «Da si Nu», precum si «Programul Facultatii de Filosofie pe anul 1955» – parodie prin care este vizata «Tinara Generatie» – , recuperate din Revista burgheza, care, desi nesemnate, il indica drept autor, atit prin stil, cit si prin continut, pe N. Steinhardt, iar la final – un fragment de jurnal steinhardtian din deceniul patru al secolului trecut. - Florian Roatis
Editie ingrijita, studiu introductiv, note si indici de Florian Roatis
Repere biobliografice de Virgil Bulat
Volumul 2
Opera integrala N. Steinhardt este publicata in coeditare cu Manastirea „Sfinta Ana”, Rohia
Volumul reuneste texte publicate in reviste, dar si in volume postume, neincluse in Integrala, convorbiri, tablete radiofonice si texte inedite gasite intre manuscrisele din chilia lui Steinhardt de la Manastirea "Sfinta Ana" din Rohia. Evreu botezat, devenit monah crestin, N. Steinhardt s-a vrut cu toata fiinta roman. Om al incertitudinilor, nu doar literare, ci si existentiale, identitare, spera ca statornicirea sa intru Hristos ii va face posibila devenirea romaneasca. Nicaieri in opera sa dragostea si admiratia pentru poporul roman nu sint atit de limpede si de entuziast exprimate ca in eseul "Secretul Scrisorii pierdute", din prima sectiune a volumului, eseu ce a dat nastere multor dezbateri. Si poate ca elogiul cel mai cald al crestinismului l-a facut in convorbirile sale de la Jilava – aflate in a treia sectiune – cu indianistul Sergiu Al-George, "fiinta cea mai desavirsit multilaterala» pe care a cunoscut-o. Venite tardiv, dar atit de oportun, cuvintele lui Ion Negoitescu l-ar fi bucurat cu asupra de masura pe monahul-eseist: "Cosmopolit prin insasi cuprinderea indeletnicirilor lui intelectuale, mai roman totusi ca N. Steinhardt n-a fost nimeni". - Florian Roatis
